Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Prima cerere de plată pe care România o va face în cadrul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) va avea loc în trimestrul doi din acest an, când vom putea trage aproximativ 2 miliarde de euro din partea de granturi şi 900 de milioane de euro din partea de împrumuturi, a declarat, joi, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Dan Vîlceanu, într-o conferinţă de presă.

El a precizat că joi a fost creditat contul din Banca Naţională cu 1,9 miliarde de euro din componenta de împrumuturi a PNRR, iar în acest moment "putem spune că am tras din PNRR şi avansul din împrumuturi şi avansul din granturi".

 


"Acum două zile, în 11 (ianuarie - n.r.), Comisia Europeană a luat această decizie şi astăzi a fost creditat contul din Banca Naţională şi încă 1,9 miliarde de euro au intrat pe parte de împrumuturi în contul deschis la BNR în această dimineaţă. Practic, în acest moment, putem spune că am tras din PNRR şi avansul din împrumuturi şi avansul din granturi şi urmează ca după finalizarea tuturor procedurilor pe care le mai avem de finalizat pentru a operaţionaliza toate circuitele din PNRR - şi aici mă refer la Hotărârea de Guvern privind normele de aplicare care este acum în lucru - să putem începe, practic, să facem şi demersuri pentru a trage aceşti bani", a menţionat ministrul.

Potrivit lui Dan Vîlceanu, prima cerere de plată în cadrul PNRR va putea fi făcută în trimestrul doi al anului în curs.

"Prima cerere de plată pe care o vom face în PNRR va fi în trimestrul doi din acest an, aşa este calendarul în PNRR. Va fi o cerere de plată prin care, în urma jaloanelor şi ţintelor pe care le-am avut până la sfârşitul anului 2021, vom putea trage aproximativ 2 miliarde de euro din partea de granturi şi 900 de milioane de euro din partea de împrumuturi, urmând ca la fiecare cerere de plată să se storneze practic din împrumut o sumă, astfel încât, până la finalul PNRR, tot ce am primit bani cu împrumut să fie reţinut din celelalte tranşe pe care le tragem prin acest Mecanism de Redresare şi Rezilienţă", a explicat şeful de la Fonduri Europene.

Întrebat când vom putea folosi cei aproape 3,8 miliarde de euro aflaţi în prezent în contul Ministerului Finanţelor deschis la BNR, Vîlceanu a arătat că mai întâi trebuie aprobată Hotărârea de Guvern privind normele de aplicare ale ordonanţei privind fluxurile financiare, care este în lucru în momentul de faţă.

"Prima dată trebuie să terminăm ce mai avem de terminat pe partea procedurală şi vă spuneam de acea Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare ale ordonanţei privind fluxurile financiare. Ea este în lucru în momentul de faţă. Suntem coiniţiatori cu Ministerul de Finanţe. Eu estimez că în maxim două săptămâni ea poate fi adoptată, aici incluzând şi partea de dezbatere publică, care este obligatorie pentru orice act normativ. Din punct de vedere al modului în care vor fi traşi banii din contul deschis la BNR, pe măsură ce vom finanţa investiţii cuprinse în PNRR sunt traşi bani din acel cont, este făcut schimbul valutar şi apoi banii intră în contul din Trezorerie de unde pot fi folosiţi pentru plata diverselor investiţii. Dar, în acest moment, avem nevoie de această Hotărâre de Guvern privind normele de aplicare, pentru că această Hotărâre de Guvern vine în anexe cu acorduri de parteneriat şi aşa mai departe pe care trebuie să le încheie instituţiile care au un rol în PNRR între ele", a susţinut acesta.

Comisia Europeană a virat 1,942 miliarde de euro în contul Ministerului Finanţelor (MF) deschis la BNR, suma reprezentând prefinanţarea de 13% din împrumutul de aproximativ 14,94 miliarde de euro contractat de România în cadrul Mecanismului de Redresare şi Rezilienţă, a anunţat joi MF.

De altfel, Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) a informat miercuri că fonduri în valoare de 1,9 miliarde de euro vor intra, joi, în contul statului român, acestea reprezentând prefinanţarea din împrumutul acordat României, prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), după ce au fost atinse ţintele şi jaloanele din trimestrul IV 2021.

"În data de 13 ianuarie 2022, odată cu intrarea în vigoare a Acordului de împrumut (Mecanismul de redresare şi rezilienţă) între Comisia Europeană şi România, va fi virată suma aferentă prefinanţării din componenta de împrumut, în cuantum de 1.942.479.890 euro, reprezentând 13% din valoarea totală a împrumutului. Această sumă vine în completarea primei tranşe a prefinanţării, pe componenta de grant, plătită de Comisia Europeană la data de 2 decembrie 2021, în valoare de 1,85 miliarde euro. Astfel, până la acest moment, o sumă totală de 3,79 miliarde euro a fost acordată României, de la momentul aprobării şi demarării implementării PNRR, la 3 noiembrie 2021", a precizat sursa citată.

Decizia de punere în aplicare a Consiliului din data de 3 noiembrie 2021 arată că sumele împrumutului vor fi disponibilizate în zece tranşe, în baza îndeplinirii de partea română a jaloanelor şi ţintelor în cadrul reformelor şi investiţiilor asociate împrumutului.

Prefinanţarea va fi dedusă procentual din valoarea tranşelor care vor fi disponibilizate ulterior din împrumut, până la compensarea în totalitate a acesteia, iar România poate solicita accelerarea compensării prefinanţării prin deducerea unor sume mai mari din tranşa/tranşele ulterioare.

Sumele trase din împrumut, inclusiv prefinanţarea din împrumut disponibilizată de Comisia Europeană, şi virate în contul în valută deschis pe numele Ministerului Finanţelor la Banca Naţională a României, se utilizează pe măsura necesităţilor de finanţare a deficitului bugetului de stat şi de refinanţare a datoriei publice guvernamentale, precum şi pentru finanţarea reformelor şi investiţiilor prevăzute în PNRR.

Suma aferentă implementării PNRR este de 29.181.842.750 euro. România a solicitat sprijin financiar nerambursabil în valoare de 14.239.689.750 euro şi împrumuturi de 14.942.153.000 de euro în cadrul Mecanismului de redresare şi rezilienţă. Toate acestea reprezintă 13,09% din PIB-ul raportat în 2019.

Planul conţine 171 de măsuri, dintre care 64 de reforme şi 107 investiţii, structurate în jurul a şase piloni şi a 15 componente.

Principalele obiective ale planului sunt realizarea tranziţiei verzi şi a tranziţiei digitale, consolidând, în acelaşi timp, asistenţa medicală, educaţia, coeziunea socială şi incluziunea. AGERPRES/(A - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editori online: Simona Aruștei, Gabriela Badea)

 

Citește și:

 

Vîlceanu: Nu am avut o discuţie în Guvern legată de TVA zero la alimentele de bază

 

Vîlceanu, despre măsurile de sprijin: Unde ne vom opri?; O să ajungem în final să plătim tot pentru toată lumea,ceea ce ar fi ireal

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.