Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Decesul preşedintelui Parlamentului European, David Sassoli, la 11 ianuarie 2022, decizia Consiliului UE de prelungire cu şase luni a măsurilor restrictive care vizează anumite sectoare economice ale Federaţiei Ruse, publicarea de către Comisia Europeană a unei prime iniţiative prilejuite de Anul european al tineretului 2022, consultarea publică deschisă cu privire la viitoarea Lege europeană privind libertatea mass-mediei, lansarea de către Comisia şi Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) a noului Fond pentru IMM-uri al UE, sunt doar câteva dintre evenimentele perioadei amintite.

Parlamentul European
La 11 ianuarie 2022, preşedintele Parlamentului European, David Sassoli, eurodeputat din 2009, a încetat din viaţă la Aviano, Italia, unde a fost spitalizat începând cu 26 decembrie. Trupul neînsufleţit al fostului preşedinte a fost depus la 13 ianuarie, la Roma, în "Sala della Protomoteca" din Campidoglio, iar serviciul funerar a avut loc la 14 ianuarie, în Bazilica Santa Maria degli Angeli. La data de 17 ianuarie 2022 va avea loc o ceremonie de omagiere la deschiderea sesiunii plenare de la Strasbourg, în prezenţa fostului eurodeputat şi prim-ministru italian Enrico Letta.

Prim-vicepreşedinta Parlamentului European, Roberta Metsola (Grupul PPE), a preluat preşedinţia interimară a legislativului UE, conform Regulamentului de procedură (articolul 20), care prevede că preşedinţia interimară este asigurată de prim-vicepreşedintele instituţiei în zilele premergătoare alegerii unui nou preşedinte. După cum s-a prevăzut iniţial, înainte de trecerea bruscă în nefiinţă a preşedintelui Sassoli, alegerea preşedintelui instituţiei pentru a doua jumătate a legislaturii va avea loc la 18 ianuarie, în cursul sesiunii plenare de la Strasbourg. Ulterior, vor urma alegerile vicepreşedinţilor şi chestorilor, potrivit https://www.europarl.europa.eu/.

Roberta Metsola, în vârstă de 42 de ani, era deja favorită pentru a-i succeda italianului la conducerea Parlamentului European, al cărui mandat început în 2019 se încheia în această lună, la jumătatea legislaturii de cinci ani. Contracandidaţii săi sunt eurodeputatul polonez Kosma Zlotowski (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni), politiciana spaniolă Sira Rego (Grupul Confederal al Stângii Unite Europene/Stânga Verde Nordică, GUE/NGL) şi eurodeputata suedeză Alice Kuhnke (Grupul Verzilor/Alianţa Liberă Europeană).

Consiliul Uniunii Europene
Consiliul UE a decis la 13 ianuarie să prelungească cu şase luni, până la 31 iulie 2022, măsurile restrictive care vizează în prezent anumite sectoare economice ale Federaţiei Ruse. Decizia Consiliului vine ca urmare a celei mai recente evaluări, din cadrul Consiliului European din 16 decembrie 2021, a stadiului punerii în aplicare a acordurilor de la Minsk - prevăzută iniţial să aibă loc până la 31 decembrie 2015, potrivit https://www.consilium.europa.eu/.

Sancţiunile în vigoare, introduse pentru prima dată la 31 iulie 2014 ca răspuns la acţiunile Rusiei de destabilizare a situaţiei din Ucraina, limitează accesul anumitor bănci şi întreprinderi ruse la pieţele de capital primare şi secundare din UE şi interzic formele de asistenţă financiară şi intermediere în favoarea instituţiilor financiare ruse. De asemenea, sancţiunile interzic importul, exportul şi transferul, direct sau indirect, ale tuturor materialelor din domeniul apărării şi instituie o interdicţie privind produsele cu dublă utilizare care pot fi utilizate în scopuri militare sau care pot fi folosite de utilizatori finali militari din Rusia. Sancţiunile restricţionează şi mai mult accesul Rusiei la anumite tehnologii sensibile ce pot fi utilizate în sectorul energetic rus, de exemplu în producţia şi explorarea petrolieră.

Comisia Europeană
Comisia a publicat, la 13 ianuarie 2022, una dintre primele iniţiative concrete în cadrul Anului european al tineretului 2022, şi anume o propunere de Recomandare a Consiliului privind voluntariatul în rândul tinerilor pentru a facilita voluntariatul transnaţional al tinerilor în cadrul Corpului european de solidaritate sau al altor programe la nivel naţional, potrivit https://ec.europa.eu/.

Recunoscând contribuţia esenţială a voluntariatului la dezvoltarea aptitudinilor şi competenţelor tinerilor şi rolul său în depăşirea cu succes a provocărilor societale, recomandarea propusă are rolul de a spori caracterul inclusiv, calitatea, recunoaşterea şi sustenabilitatea acţiunilor de voluntariat transnaţional ale tinerilor. Oferind soluţii la obstacolele rămase în calea mobilităţii pentru voluntariat, propunerea abordează lecţiile învăţate în timpul pandemiei de COVID-19 şi în cadrul punerii în aplicare a Corpului European de Solidaritate, care îşi va sărbători cea de-a cincea aniversare în 2022.

Comisia este pregătită să sprijine punerea în aplicare a recomandării prin mecanismele şi instrumentele de cooperare ale Strategiei UE pentru tineret şi prin programele pentru tineret ale UE, cum ar fi Erasmus+ şi Corpul european de solidaritate. Comisia va facilita învăţarea reciprocă şi schimburile de experienţe între statele membre şi partenerii relevanţi, prin dezvoltarea de bune practici în ceea ce priveşte voluntariatul digital şi cel intergeneraţional şi prin promovarea oportunităţilor de voluntariat şi oferirea de informaţii cu privire la acestea prin Portalul european pentru tineret. De asemenea, Comisia va dezvolta şi va promova în continuare instrumentele existente de validare ale UE pentru rezultatele învăţării formale şi informale (Europass, Youthpass) şi va sprijini cercetarea şi colectarea de date privind impactul pe termen lung al voluntariatului.

La 10 ianuarie, Comisia a publicat o consultare publică deschisă cu privire la viitoarea Lege europeană privind libertatea mass-mediei, o iniţiativă de referinţă anunţată de preşedinta von der Leyen în discursul său din 2021 privind starea Uniunii, menită să protejeze pluralismul şi independenţa mass-mediei pe piaţa internă a UE. Aceasta vine în urma unei cereri de contribuţii publicate la 21 decembrie 2021, care prezintă principalele obiective ale iniţiativei, posibilele opţiuni şi impactul, notează https://ec.europa.eu/.

Consultarea intenţionează să colecteze opinii cu privire la cele mai importante aspecte care afectează funcţionarea pieţei interne a mass-mediei, inclusiv diferitele tipuri de interferenţe din mass-media, precum şi tendinţele economice. Consultarea priveşte trei domenii principale referitoare la pieţele mass-media: prima se axează pe transparenţă şi independenţă (care presupune controlul tranzacţiilor de pe piaţa mass-mediei, transparenţa informaţiilor legate de cine deţine proprietatea asupra mass-mediei şi măsurarea audienţei), a doua, pe condiţiile necesare unei bune funcţionări a acestora (cum ar fi expunerea publicului la o pluralitate de opinii şi inovarea în domeniul mass-mediei pe piaţa UE) şi a treia secţiune, pe alocarea echitabilă a resurselor de stat (precum independenţa mass-mediei publice, transparenţa şi distribuţia echitabilă a publicităţii comandate de instituţii ale statului). De asemenea, se aşteaptă feedback cu privire la opţiunile de guvernanţă aferente legii, care s-ar putea baza pe Grupul autorităţilor europene de reglementare pentru serviciile mass-media audiovizuale (ERGA).

Propunerea urmează să fie prezentată de Comisie în cel de-al treilea trimestru al anului 2022. Consultarea publică deschisă urmăreşte să colecteze din partea cetăţenilor, în special a jurnaliştilor, a mass-mediei (private şi publice), a întreprinderilor (în special a actorilor din domeniul mass-mediei), a mediului academic, a societăţii civile, a autorităţilor publice, a întreprinderilor şi a tuturor părţilor interesate opinii, dovezi şi date care să ajute Comisia să elaboreze aceste noi norme. Contribuţiile pot fi transmise până la 21 martie 2022 pe portalul "Exprimaţi-vă părerea".

Tot la 10 ianuarie, Comisia şi Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) au lansat noul Fond pentru IMM-uri al UE, care oferă vouchere IMM-urilor cu sediul în UE pentru a le ajuta să îşi protejeze drepturile de proprietate intelectuală. Acesta este cel de-al doilea Fond pentru IMM-uri al UE, care are rolul de a sprijini IMM-urile în redresarea în urma pandemiei de COVID-19 şi în tranziţia verde şi digitală pentru următorii trei ani (2022-2024), conform https://ec.europa.eu/.

IMM-urile au nevoie de un set flexibil de instrumente privind proprietatea intelectuală şi de finanţare rapidă pentru a-şi proteja inovaţiile. Prin urmare, pentru prima dată, noul Fond pentru IMM-uri al UE acoperă în prezent şi brevetele. Contribuţia financiară a Comisiei, în valoare de 2 milioane euro, va fi dedicată în totalitate serviciilor legate de brevete. De exemplu, un IMM ar putea solicita rambursarea taxei de înregistrare pentru a-şi breveta invenţia într-un stat membru.

EUIPO va gestiona Fondul pentru IMM-uri prin cereri de propuneri. AGERPRES/(Documentare - Irina Andreea Cristea; editor: Doina Lecea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.