Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Domnul Moldovei Vasile Lupu (Lupu era numele său de botez, după numele unui sfânt sud-dunărean) descindea dintr-o famile fie grecească, fie aromână grecizată, din Epir, stabilită la Arbănaşi (Poroişte), în Bulgaria, care a ajuns în cele din urmă în Moldova.

 

 

Tabloul votiv din interiorul bisericii Trei Ierarhi din Iași

Sursa foto: rfi.ro


Şi-a spus Vasile odată cu numirea sa ca domn, în decembrie 1633, la Poartă, unde plecase la venirea în Moldova a lui Moise Movilă. Desemnarea sa s-a făcut nu prin alegerea boierilor de ţară, cum a fost cazul contemporanului său, domn al Ţării Româneşti, Matei Basarab, ci prin numirea de către Poarta Otomană, legătura cu aceasta fiind o constantă a domniei sale în Moldova.

Chiar de la preluarea domniei, numele ales, Vasile (Basileios), exprima ideea imperială greco-bizantină, iar acest lucru a fost ilustrat mai târziu şi prin grija sa faţă de Biserică, atât cea din Moldova cât şi cea de la sudul şi de la nordul Dunării, patriarhii ortodocşi de sub stăpânirea Înaltei Porţii îi declarau de altfel că "eşti ca şi un împărat pentru noi" ("Istoria Românilor", vol. IV, Academia Română, 2016).

Patronajul incontestabil şi prestigios asupra Ortodoxiei răsăritene al domnului Moldovei Vasile Lupu s-a făcut, potrivit lucrării citate: "din resursele Moldovei şi nu a avut ca imbold sprijinirea rezistenţei antiotomane prin credinţă, ci o ambiţie 'împărătească', pe care beneficiarii greci s-au străduit mereu s-o măgulească".

În ţară, fără a atinge amploarea realizărilor lui Matei Basarab, Vasile Lupu a fost şi el un mare ctitor, interesat nu numai de numărul, ci mai ales de calitatea artistică a lucrărilor.

Lista ctitoriilor sale, întemeieri şi reparaţii, cuprinde peste 30 de edificii, în frunte cu lăcaşul de la Trei Ierarhi şi Mănăstirea Golia din Iaşi, la care se adaugă biserica Stelea din Târgovişte, în Ţara Românească, şi câte un lăcaş de cult la Ismail şi Chilia, sub stăpânire otomană.

Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi - Biserica "Trisfetitelor" - situată în centrul Iaşului, pe bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt, fosta Uliţă Domnească - a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, că necropola domnească, reflectând aspiraţia ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri şi forme tradiţionale cu materiale preţioase şi o decoraţie fastuoasă (www.manastireasftreiierarhi.ro).

 

 

Mănăstirea 'Sfinţii Trei Ierarhi' din Iaşi, cel mai important monument ctitorit de Vasile Lupu.

Foto: (c)  ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO


Mitropolitul Varlaam a sfinţit lăcaşul la 6 mai 1639, iar doi ani mai târziu aici au fost aşezate moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva, aduse cu mari cheltuieli de la Constantinopol, în 1641. În cadrul acestei mănăstiri au funcţionat o tipografie şi un Colegiu, viitoarea Academie Domnească.

Faima monumentului o constituie broderia de piatră a zidurilor exterioare, păstrată în formă originală, în cea mai mare parte. Biserica de la Trei Ierarhi este o adevărată bijuterie artistică, arată "Istoria Românilor", singurul lăcaş de cult sculptat în întregime la exterior, şi după unii cercetători chiar placat cu foiţă de aur, aurul şi lapis-lazuli fiind materiale folosite din belşug la interior.

 

 

Mănăstirea 'Sfinţii Trei Ierarhi' din Iaşi, cel mai important monument ctitorit de Vasile Lupu.

Foto: (c)  ADRIAN CUBA / AGERPRES FOTO


Din iniţiativa lui Vasile Lupu şi pe cheltuiala sa a avut loc la Iaşi, între 15 septembrie şi 27 octombrie 1642, Sinodul ecumenic care a aprobat "Mărturisirea ortodoxă", opera dogmatică a mitropolitului de Kiev, Halici, şi Rusia Roşie, Petru Movilă, devenită astfel "Mărturisirea ortodoxă a Bisericii soborniceşti şi apostoleşti a Răsăritului".

În lupta pentru câştigarea domniei în Moldova, Vasile Lupu a fost înlăturat din scaun în aprilie 1953, şi-a reluat domnia în luna Mai cu sprijinul trupelor de cazaci ai lui Timus Hmelniţki, dar o pierde defintiv în iulie 1953. Anul următor, Vasile Lupu a ajuns la Constantinopol, unde un timp a trăit din averea strânsă, însă în cele din urmă a fost închis la Yedikule, în condiţii relativ bune. În 1660 a fost eliberat din închisoare, murind în aprilie 1661. Ulterior, osemintele i-au fost aduse la Iaşi şi îngropate în ctitoria sa de la Trei Ierarhi. (surse: Istoria Românilor, vol. IV, Academia Română, Ed. Univers Enciclopedic, 2016; http://www.manastireasftreiierarhi.ro) AGERPRES/ (Documentare - Mariana Zbora-Ciurel, editor: Liviu Tatu, editor onlineŞ Andreea Preda)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.