COD GALBEN: 19-11-2019 ora 11 Intre 11:00 si 13:00 se va semnala ceață care reduce vizibilitatea local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Ialomiţa, Județul Argeş; COD GALBEN: 19-11-2019 ora 10 Intre 10:00 si 12:00 se va semnala ceață care determină reducerea vizibilității local sub 200 m și izolat sub 50 m in Județul Alba, Județul Braşov, Județul Mureş, Județul Sibiu;

Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Revista Fundaţiilor Regale, publicaţie de o excepţională ţinută intelectuală, a apărut, lunar, la Bucureşti, în două serii: ianuarie 1934 - august 1945 şi septembrie 1945 - decembrie 1947.

Din comitetul iniţial de direcţie au făcut parte Octavian Goga, Dimitrie Gusti, Emil Racoviţă, Constantin Rădulescu-Motru şi I. Simionescu. Între 1941 şi 1945, directorul publicaţiei a fost D. Caracostea, urmat, între 1945 şi 1947 de Al. Rosetti, arată "Dicţionarul general al literaturii române", apărut sub egida Academiei Române (Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2006).

Subtitlul "Revistă lunară de literatură, artă şi cultură generală" s-a schimbat, din 1945, în "Literatură, artă, cultură, critică generală". Sumarul cuprindea proză, poezie, istorie şi critică literară, cronici artistice, traduceri etc. Printre cele mai populare rubrici pot fi amintite: "Comentarii critice", "Texte şi documente", "Revista revistelor", "Presa mondială".

Revista Fundaţiilor Regale nu a avut un program explicit în primele numere, de abia în 1938 Camil Petrescu anunţând că singura condiţie pentru ca un text să fie găzduit în paginile revistei era "să fie reprezentativ pentru curentele înseşi manifestate în cultura de azi".

Tudor Arghezi a semnat mai multe poeme, axate pe meditaţie religioasă şi filosofică. Ion Minulescu publică "Solilocul nebunului", iar Ion Barbu - poemul "Dedicaţie". Alţi poezii au fost semnate de Radu Gyr, Zaharia Stancu, G. Bacovia etc.

Dintre marii prozatori care colaborează constant se numără Mihail Sadoveanu, cu fragmente din "Divanul persian" sau "Fraţii Jderi", Gala Galaction cu fragmente din "La răspîntie de veacuri", Liviu Rebreanu cu fragmente din "Gorila" şi "Mărturisiri". Postum, se publică nuvela "Noaptea focurilor" de Gib Mihăescu.

Studiile, articolele şi eseurile de critică literară sunt unul din punctele forte ale revistei. Printre acestea s-au remarcat studiile lui Paul Zarifopol intitulate "Idei pentru cultura literară" şi "Despre ideologia lui Eminescu". La rândul său, Şerban Cioculescu semnează rubricile "Aspecte lirice contemporane" şi "Aspecte epice contemporane". Tudor Vianu publică eseul "Generaţie şi creaţie" şi studiul "Prezentul etern în naraţiunea istorică", iar D. Caracostea analizează "Arta versificaţiei la M. Eminescu".

Secţiunea de traduceri a fost asigurată de Al. A. Philipide, Vladimir Streinu, Maria Banuş, Emil Gulian şi alţii. AGERPRES (Documentare - Horia Plugaru, editor: Liviu Tatu, editor online: Anda Badea)

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – marketing@agerpres.ro.

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.