Vezi mai mult
Vezi mai putin

Urmareste

Modifică dimensiunea fontului:

Transcriptul declaraţiilor de presă ale ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu pe teme de securitate şi privind rezultatele Summitului NATO de la Madrid

Ministrul afacerilor externe Bogdan Aurescu a co-prezidat vineri, 1 iulie 2022, alături de senatorul american Roger Wicker, membru al Congresului SUA, reuniunea "Black Sea Security Summit", organizată de Comisia Congresului SUA pentru Securitate şi Cooperare în Europa (Comisia Helsinki), la Constanţa.
Redăm, mai jos, declaraţiile de presă susţinute de ministrul Bogdan Aurescu pentru presa prezentă la eveniment, pe teme de securitate şi privind rezultatele Summitului NATO de la Madrid:

Reporter: Ne spunea doamna secretar de stat despre cei 2,5% din PIB pentru cumpărarea a sisteme noi. Ne puteţi spune mai multe? Ce armament, ce...

Bogdan Aurescu: Asta trebuie să întrebaţi la Ministerul Apărării, nu este treaba Ministerului de Externe să facă achiziţii de armament. Dar ceea ce vă pot spune este că, în timpul Summitului NATO, acest anunţ al României că vom aloca, începând cu anul 2023, pentru o anumită durată de timp, care nu e scurtă, 2,5% de la 2% în prezent, a fost întâmpinat cu foarte multă apreciere. Însuşi Preşedintele Biden, în intervenţia sa într-una dintre sesiunile Summitului NATO, a menţionat România cu această referinţă la 2,5% din PIB pentru apărare, ceea ce înseamnă de asemenea, un procent important din cei 2,5% - deja suntem la peste 25% - alocaţi pentru achiziţii.

Deci este un pas important, care este apreciat ca atare de către aliaţi, inclusiv de către Statele Unite. În acelaşi timp, noi am susţinut în negocierile pentru Summit acordarea unui buget crescut pentru cheltuielile comune ale Alianţei Nord-Atlantice şi acest lucru s-a realizat în final, s-a ajuns la un compromis bun pe acest subiect, ceea ce înseamnă că vom avea mai mulţi bani alocaţi din bugetul comun al Alianţei pentru o serie de măsuri care ţin inclusiv de dezvoltarea posturii de descurajare şi apărare pe Flancul Estic, care ne interesează direct. De asemenea, sunt bani mai mulţi pentru sprijinul acordat partenerilor vulnerabili, Ucraina Republica Moldova şi Georgia, pentru că la Summit s-au decis şi trei pachete de sprijin consistent pentru aceste ţări. Deci, până la urmă, este încă o decizie, dacă vorbim de finanţare, care vine în sprijinul şi în întâmpinarea intereselor României.

Reporter: Ne puteţi spune ce înseamnă să trecem de la poliţie aeriană întărită la apărare aeriană?

Bogdan Aurescu: La Summit s-a discutat - şi există un document al Summitului, care a fost aprobat şi care face trimitere la o întărire a posturii în ceea ce priveşte apărarea aeriană. Documentul nu este public, prin urmare nu pot să dau toate detaliile de acolo, dar ceea ce pot să vă spun este că se decide, în linii mari vorbind, existenţa unei prezenţe aeriene continue în ceea ce priveşte acest domeniu al apărării colective, ceea ce reprezintă un progres faţă de situaţia anterioară la care faceţi referire, şi anume poliţie aeriană, care înseamnă, de fapt, decizii naţionale ale diverselor state aliate, care sprijină state aliate care nu au la dispoziţie mijloace de a executa acest tip de serviciu, care are legătură cu apărarea aliată, deci o organizare mai bună a acestui domeniu.

S-a discutat în cadrul acestei conferinţe la care participăm astăzi, la Constanţa, şi despre domeniul maritim - şi aici avem iarăşi o serie de decizii care solicită autorităţilor militare ale NATO să elaboreze, într-un interval de timp relativ scurt, un concept cu privire la o nouă operaţiune maritimă aliată, care să acopere întregul teritoriu aliat marin, pe de o parte şi, pe de altă parte, crearea unui grup naval suplimentar. Până acum există două grupuri permanente navale ale NATO, se va mai crea încă un al treilea, în urma aprobării acestui concept pe care autorităţile militare îl vor elabora conform solicitărilor Summitului.

Reporter: Când se va întâmpla acest lucru?

Bogdan Aurescu: Se va întâmpla după ce autorităţile militare vor elabora acest concept. Nu există un termen precis pentru acest lucru, dar cu siguranţă într-un interval de timp cât mai scurt.

În altă ordine de idei, trebuie spus că Summitul a adus decizii extrem de importante şi o parte dintre ele au fost discutate aici şi vom discuta şi în sesiunea care urmează, mă refer în principal la Noul Concept Strategic.

Mă bucură faptul că România a fost primul stat aliat care a cerut elaborarea unui Nou Concept Strategic, la reuniunea miniştrilor de externe din noiembrie 2019, atunci când în urma propunerilor Franţei, s-a decis crearea unui proces de reflecţie privind viitorul alianţei şi s-a elaborat acel pachet de analize pentru NATO la orizontul anului 2030. Cu acea ocazie am fost primul ministru de externe aliat care a spus că acest exerciţiu de analiză trebuie să se finalizeze, de fapt, prin aprobarea unui Nou Concept Strategic.

Iată, mă bucur foarte mult că, nu mai devreme de alaltăieri, acest nou Concept Strategic a fost aprobat la Summitul de la Madrid, cu elemente foarte importante pentru noi: cu includerea unei descrieri foarte realiste, pragmatice, a situaţiei de securitate din regiune, cu descrierea Rusiei ca principala şi cea mai directă ameninţare la adresa securităţii euroatlantice, cu un accent sporit pus pe apărarea colectivă, ceea ce este foarte important pentru noi. La Summitul de la Lisabona existau trei sarcini principale ale Alianţei Nord-Atlantice: apărarea colectivă, managementul crizelor şi securitatea prin cooperare.

La Madrid, Noul Concept Strategic care a fost aprobat stabileşte apărarea colectivă ca sarcină principală prioritară, iar celelalte două sarcini ale Alianţei, adică răspunsul şi managementul crizelor şi securitatea prin cooperare, vin să întărească descurajarea şi apărarea ca sarcină principală a Alianţei. Pe urmă, discutăm despre o postură de descurajare şi apărare sporită, vorbim despre anunţuri importante ale Statelor Unite şi ale Franţei de creştere a prezenţei militare în România, deci avem un Summit de succes, care într-adevăr răspunde aşteptărilor noastre şi care, până la urmă, în urma demersurilor pe care le-am făcut, ne aduce mai multă securitate.

AGERPRES nu îşi asumă responsabilitatea pentru informaţiile conţinute de comunicatele primite şi publicate în fluxul de ştiri sau pe site-ul public. Responsabilitatea conţinutului aparţine exclusiv emitentului comunicatului de presă.

Agenţia Naţională de Presă AGERPRES nu poate fi trasă la răspundere pentru informaţii inexacte/false transmise de către emitenţii comunicatelor de presă.

AGERPRES îşi rezervă dreptul de a nu publica comunicatele de presă care conţin exprimări injurioase, atacuri la persoană şi/sau acuzaţii, încălcări ale drepturilor altor persoane, garantate de Constituţia României.

Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat exclusiv informării publice. Toate informaţiile publicate pe acest site de către AGERPRES sunt protejate de către dispoziţiile legale incidente. Sunt interzise copierea, reproducerea, recompilarea, modificarea, precum şi orice modalitate de exploatare a conţinutului acestui website. Detalii în secţiunea Condiții de utilizare. Dacă sunteţi interesaţi de preluarea ştirilor AGERPRES, vă rugăm să contactați Departamentul Marketing – [email protected].

Utilizarea secţiunii Comentarii reprezintă acordul dumneavoastră de a respecta termenii şi condiţiile AGERPRES în ceea ce priveşte publicarea comentariilor pe www.agerpres.ro.

Monitorizare
Setări

DETALII DESPRE TINE

Dacă ai cont gratuit te loghezi cu adresa de email. Pentru a crea un cont gratuit accesează secțiunea “Crează cont”.

Dacă ai cont plătit te loghezi cu username. Pentru a vă crea un cont plătit vă rugăm să contactați:

Dacă nu puteți vizualiza această știre, contactați echipa AGERPRES pentru a vă abona la fluxurile de știri.